Deși la început poate fi dificilă, alăptarea este unul dintre cele mai valoroase daruri pe care i le poți face puiului tău. Pentru că nu e doar o sursă de hrană, ci și un izvor de bucurie și dragoste intensă. Alăptarea aduce nenumărate și inestimabile beneficii, oferindu-i copilului consolare și siguranță, iar ție experiența unei dăruiri totale, de împlinire a maternității.
Alăptarea – beneficii pentru bebeluș
Laptele matern este mai mult decât un aliment. Este o hrană ideală. Acesta conține un mix aproape perfect de vitamine, proteine și grăsimi – tot ceea ce are nevoie bebelușul tău pentru a se dezvolta armonios. Și toate acestea sunt furnizate într-o formă care este mai ușor de digerat decât formulele de lapte praf.
Un supt corespunde unui întreg meniu
Laptele matern se adaptează perfect nevoilor de creștere și capacităților enzimatice în permanentă schimbare ale copilului. Este de fiecare dată altul. Cel de dimineață diferă de cel de seară, la fel cum cel de ieri de cel de mâine sau chiar mai mult: cel de la primele înghițituri de cel din ultimele. Practic, un supt corespunde unui întreg meniu.
Dacă în prima parte a mesei, laptele este subțire, conținând mai multă apă, lactoză și proteine, și are rolul de a potoli setea, ulterior devine mai gros și mai bogat în grăsimi și calorii, pentru a astâmpăra foamea. Mai mult, la finalul suptului, laptele este generos în vitamine liposolubile valoroase: A – necesară pentru dezvoltarea vederii și apărarea antiinfecțioasă, D – care previne rahitismul, E – antioxidantă și K – oferă protecție împotriva bolii hemoragice a nou-născutului. De aici și importanța duratei suptului și recomandarea ca, după instalarea lactației, copilul să sugă de la un singur sân la o masă.
Imitat, dar de neînlocuit
Laptele matern rămâne inegalabil datorită aportului de anticorpi. Prin alăptare, imunitatea ta îl protejează (desigur, pe o perioadă limitată), oferindu-i răgazul de a-și dezvolta propriul sistem de apărare a organismului, pentru a face față singur agresiunilor din mediul extern. Laptele matern conține anticorpi care îl ajută pe bebeluș să lupte împotriva virusurilor și bacteriilor.
E un lucru demonstrat: alăptarea scade riscul copilului de a suferi de astm sau alergii. În plus, bebelușii care sunt hrăniți exclusiv la sân în primele 6 luni, fără nicio formulă, au mai puține infecții ale urechii, boli respiratorii și episoade diareice. De asemenea, au mai puține spitalizări și vizite la medic.
În unele studii, alăptarea a fost asociată cu scoruri mai mari ale IQ-ului mai târziu în timpul copilăriei. S-a observat că micuții alăptați au o predispoziție mai mare să aibă o creștere ponderală normală decât să devină supraponderali. Potrivit AAP, alăptarea joacă un rol important în prevenirea sindromului morții subite a sugarului (SMSS).
Efecte benefice pe termen lung
Există numeroase studii biologice și epidemiologice care au pus sub lupă efectele benefice ale alăptării asupra riscului de boli cronice netransmisibile (NCD) la vârsta adultă. Vorbim aici de hipertensiune, obezitate, diabet, hipercolesterolemie și boli cardiovasculare.
Alăptarea și hipertensiunea arterială
Hipertensiunea arterială are un rol crucial asupra procesului de apariție a bolilor coronariene și a accidentelor vasculare cerebrale. S-a stabilit că unii factori din primii ani de viață pot influența dezvoltarea hipertensiunii arteriale la vârsta adultă. Este documentat faptul că alăptarea poate influența tensiunea arterială sistolică și diastolică la vârsta adultă. Efectul poate fi explicat parțial prin următoarele mecanisme:
- aportul redus de sodiu în copilărie;
- conținutul ridicat de acizi grași nesaturați cu lanț lung din laptele matern, care sunt o componentă importantă a sistemului membranar tisular, ca și a sistemului endotelial coronarian;
- prevenirea rezistenței la insulină la începutul vieții, în adolescență, și la vârsta adultă.
Alăptarea și obezitatea
Concluziile studiilor privind asocierea dintre alăptare și riscul de exces ponderal marcant la vârsta adultă au arătat că laptele matern acționează ca factor de protecție împotriva obezității. În comparație cu formulele artificiale, acest efect ar putea fi explicat prin diferențele existente în ceea ce privește conținutul de macronutrienți și hormoni.
De exemplu, formulele de lapte praf conțin mai multe proteine decât laptele matern, iar leptina există în laptele matern, dar nu și în formulele artificiale. Leptina este un hormon cu rol important în reglarea greutății corporale. Din acest punct de vedere, încurajarea alăptării ar putea face parte în viitor dintr-o strategie generală de prevenire a epidemiei globale de obezitate și a consecințelor acesteia asupra sănătății.
Alăptarea și diabetul zaharat
Este știut faptul că nivelul glicemiei à jeun (pe nemâncate) este invers proporțional cu acizii grași polinesaturați cu lanț lung din membrana mușchilor scheletici. Acești acizi grași se găsesc în laptele matern, dar nu nu și în formulele de lapte praf. Se pare că modificările membranei mușchilor scheletici au un rol important în dezvoltarea rezistenței la insulină și, ulterior, a hiperinsulinemiei, care duce treptat la defecte în celulele beta și, în cele din urmă, la diabet de tip II.
Conform dovezilor actuale, putem considera că diabetul de tip II este programat încă din copilăria timpurie. Studiile longitudinale viitoare urmează să determine semnificația clinică a acestor asocieri.
Alăptarea și hipercolesterolemia
Conținutul de colesterol al laptelui matern este evident mai ridicat decât cel al multor formule artificiale. Acest aport ridicat de colesterol din alăptare poate avea efecte pe termen lung asupra producției proprii de colesterol.
Este documentat faptul că, în comparație cu sugarii hrăniți cu formule de lapte praf, cei hrăniți la sân au o medie mai mare a colesterolului din sânge în copilărie, niveluri similare în copilărie și mai scăzute la vârsta adultă. Aceste diferențe se pot datora faptului că expunerea timpurie la colesterolul din laptele matern afectează metabolismul colesterolului pe termen lung. În multe studii, concentrația scăzută de colesterol din sânge observată la vârsta adultă a fost asociată cu alăptarea în copilărie.
Alăptarea – beneficii pentru mamă
Apropierea fizică, atingerile piele pe piele și contactul vizual, îl ajută pe bebe să se apropie de tine și să simtă în siguranță. Te ajută și pe tine în același sens. Alăptarea stimulează eliberarea oxitocinei, „hormonul iubirii” care, printre altele, reduce sângerarea uterină după naștere și ajută uterul să revină la dimensiunea de dinainte de sarcină.
Te ajută să slăbești și să ții la distanță boli grave
De asemenea, alăptarea arde calorii suplimentare – circa 500 calorii pe zi. Așadar, te poate ajuta să scapi mai repede de surplusul de grăsime adunat în timpul sarcinii. Multe proaspete mămici susțin că alăptarea a fost cea care a contribuit major la redobândirea siluetei.
Un alt mare beneficiu al alăptării este acela că reduce riscul de a dezvolta cancer de sân. Reduce și riscul de cancer ovarian și de osteoporoză.
Salvează timp și bani
Alăptarea mai vine cu un mare avantaj. Hrănirea micuțului este posibilă oricând și oriunde, laptele matern fiind disponibil întotdeauna proaspăt, steril și la temperatură optimă. Există și un motiv economic: este cel mai ieftin lapte pentru bebeluș.
Cât de des trebuie alăptat copilul?
În principiu, la cerere. Cu alte cuvinte, ori de câte ori bebe dă semne că vrea la sân. În primă fază, bebelușul deschide gura și scoate limba, întoarce capul în căutarea sânului, își suge pumnii. După aceste prime semne, devine agitat și scâncește și în ultimă fază începe să plângă puternic. Există o mulțime de motive pentru care sugarii plâng, nu doar pentru că le este foame. În timp, vei învăța să recunoști semnalele copilului şi îți vei da seama cu ușurință care este nevoia lui la acel moment.
Frecvența alăptărilor mai depinde și de faptul dacă bebe preferă mese mai mici și dese sau mese mai lungi. Acest lucru se va schimba pe măsură ce bebelușul crește. În general, nou-născuții doresc să fie hrăniți la fiecare 2-3 ore. De pe la două luni, hrănirea poate avea loc la fiecare 3-4 ore. Pe la 6 luni, majoritatea bebelușilor vor să fie alăptați la fiecare 4-5 ore.
Nu renunța ușor!
Chiar dacă pot apărea dificultăți, cum ar fi „furia laptelui”, mastita ori diminuarea cantității secretate ca urmare a oboselii și stresului (se întâmplă adesea după primele două luni), nu te lăsa pradă disperării și perseverează! Organizația Mondială a Sănătății (OMS) declară că 98% dintre femei sunt fiziologic capabile să alăpteze cu succes, pe termen lung, indiferent de vârstă, mărimea sau forma sânilor sau paritate.
Semne că alăptarea decurge cum trebuie
Multe mame care alăptează sunt îngrijorate din pricina faptului că nu știu cât anume mănâncă micuții lor. Iată câteva semne care arată în mod clar că bebe primește suficient lapte:
- Nu a pierdut mai mult de 7% din greutatea la naștere în primele câteva zile după ce a venit pe lume
- Pare mulțumit timp de aproximativ 1-3 ore între două hrăniri
- Udă cel puțin 6 scutece pe zi, începând cu a cincea zi de viață – în primele 48 de ore după naștere e posibil să ude doar 2-3 scutece;
- Câștigă în greutate în mod constant după primele două săptămâni de viață
De regulă, în prima lună de viață bebelușii câștigă între 600 și 800 g. La vârsta de patru luni, își dublează greutatea avută la naștere, iar la un an o triplează.
În general, nou-născuții alăptați iau în greutate mai repede decât cei hrăniți cu lapte praf în primele trei luni de viață. După această vârstă, trendul se inversează: cei alăptați iau în greutate mai lent, iar cei hrăniți cu o formulă de lapte praf – mai repede. Un motiv probabil pentru acest lucru este faptul că laptele matern este un aliment dinamic, în continuă schimbare, conținând exact ceea ce îi trebuie bebelușului în fiecare etapă de creștere.
Cât ar trebui să dureze alăptarea?
Majoritatea experților, incluzându-i pe cei ai Organizației Mondiale a Sănătății, ai Academiei Americane de Pediatrie (AAP) și ai Colegiului American de Obstetricieni și Ginecologi, recomandă cu tărie hrănirea exclusivă la sân a copilului (fără formule, sucuri sau apă) în primele șase luni de viață.
După introducerea altor alimente, e indicat ca alăptarea să continue cel puțin până la vârsta de un an, ideal până la 2 ani sau chiar mai mult. Și aceasta deoarece laptele matern furnizează toată energia și substanțele nutritive de care sugarul are nevoie în primele luni de viață și continuă să asigure până la jumătate sau mai mult din nevoile nutriționale ale copilului în a doua jumătate a primului an și până la o treime în timpul celui de-al doilea an de viață.
Surse:
https://www.webmd.com/parenting/baby/nursing-basics
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3929058
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/9440487
https://www.healthline.com/health/baby/baby-weight-gain#breastfed-vs-formula-fed
https://www.healthline.com/health/parenting/breast-feeding-calories
