Într-o lume în care părinții investesc tot mai mult în educația copiilor lor – și de la vârste tot mai fragede! – , un nou studiu revoluționează ideea de „start bun în viață”. Mai mult decât o normă biologică de hrănire, alăptarea se dovedește a avea un rol fundamental în ceea ce privește crearea premiselor succesului de mai târziu. Hai să descoperim împreună ce spune știința despre legătura dintre laptele matern și rezultatele școlare ale copiilor.
Un început cu dreptul: cum influențează alăptarea parcursul educațional
În apropierea exemenelor importante – fie că vorbim de probele de la Evaluarea Națională sau Bacalaureat – , părinții se dau peste cap să-și susține copiii. De la meditații și cursuri opționale la suporturi de curs și condiții optime pentru studiu. Se încearcă posibilul și imposibilul. Ei bine, de curând, cercetătorii de la prestigioasa Universitate Oxford, din Marea Britanie, au adus în atenție o revelație: fundația performanțelor școlare s-ar putea să fi fost pusă cu mulți ani în urmă, chiar în primele luni de viață.
Potrivit oamenilor de știință, simplul răspuns la întrebarea privind faptul dacă un copil a fost sau nu alăptat – și pentru cât timp – ar putea explica într-o bună măsură rezultatele testelor din adolescență.
Studiul a urmărit aproape 5.000 de elevi britanici de la naștere până în ultimul an de învățământ secundar. Vorbim de corespondentul clasei 10-a din sistemul românesc de învățământ. Ce s-a descoperit? Copiii care au fost alăptați cel puțin patru luni au avut șanse semnificativ mai mari să promoveze cinci examene GCSE (General Certificate of Secondary Education).
Mai mult, s-a constatat că elevii care au fost alăptați timp de un an sau mai mult au prezentat o probabilitate cu 39% mai mare să obțină note de top – A sau A* (pronunțat „A star”) – la matematică și engleză. Pe de altă parte, doar 10% dintre copiii nealăptați au obținut același rezultat la engleză.
Ce sunt GSCE-urile?
Vorbim de un set de examene pe care elevii din Marea Britanie le dau, de obicei, la vârsta de 16 ani, la finalul clasei a 11-a (în sistemul britanic, cunoscut ca „Year 11”). Elevii studiază pentru GCSE-uri timp de 2 ani, începând cu vârsta de 14 ani („Year 10”). Pe scurt, GCSE ar fi echivalentul unui „examen de capacitate extins”, la mai multe materii (între 5 și 10 sau chiar mai multe). Arată cât de bine s-a descurcat un elev într-un spectru larg de discipline. Totodată, îi oferă deschiderea pentru pașii următori în educație sau carieră. În funcție de rezultatele la GCSE, elevii pot alege:
- să meargă la „sixth form” (2 ani de studiu pentru A-Levels – echivalent cu liceul teoretic de la noi);
- sau la college (cursuri vocaționale ori tehnice);
- sau pot intra în programe de ucenicie sau muncă, în funcție de opțiuni.
Cu alte cuvinte, rezultatele de la GCSE nu sunt niște note oarecare. Ele oferă oportunități mai mari.
Ce conține, de fapt, laptele matern?
Te întrebi ce anume din laptele matern poate face această magie? Ei bine, oamenii de știință au identificat o serie de substanțe nutritive esențiale – acizi grași polinesaturați, micronutrienți, hormoni, factori de creștere – care contribuie la dezvoltarea neurologică timpurie. Laptele matern este literalmente adaptat nevoilor fiecărui bebeluș în parte, oferindu-i sprijinul perfect pentru a-și spori potențialul intelectual.
Și nu este vorba doar de notele mai bune la școală. Un studiu publicat în „The Lancet Global Health” în 2015 a arătat că alăptarea influențează pozitiv atât capacitățile cognitive ale copilului, cât și capacitatea lui de câștig la vârsta adultă. „Studiul nostru oferă primele dovezi că alăptarea prelungită nu doar că sporește inteligența până cel puțin la vârsta de 30 de ani, dar are și un impact individual și societal prin îmbunătățirea performanțelor educaționale și a capacității de câștig”, a afirmat dr. Bernardo Lessa Horta, de la Universitatea Federală din Pelotas, Brazilia, autorul principal al cercetării, citat de The Telegraph.
Nu e totul alb-negru, există și nuanțe
Este important să nu privim lucrurile atât de categoric, totuși. Așa cum cum poate confirma orice mamă care a încercat să-și hrănească puiul la sân, alăptarea nu-i chiar floare la ureche. Ba mai mult, nu e pentru toate femeile și nici pentru toți bebelușii. Sunt situații când fie mama, fie bebe nu se descurcă cu alăptarea. Este și motivul pentru care autorii studiului au ținut să sublinieze că rezultatele nu au ca scop inducerea „vinovăției”, ci mai degrabă încurajarea perseverenței, acolo unde alăptarea e posibilă.
În plus, specialiștii nu au omis să atragă atenția că aceste concluzii pot fi influențate și de alți factori, nu doar de laptele matern în sine. Potrivit acestora, starea generală de sănătate și nivelul de educație al mamei, precum și accesul la resurse și mediul familial pot avea un impact considerabil. Este bine cunoscut faptul că, în țări precum Marea Britanie, mamele cu un statut socioeconomic mai ridicat – adică cele care o duc mai bine – sunt mai predispuse să alăpteze, iar copiii lor beneficiază adesea de mai mult sprijin educațional. Drept urmare, au mai multe șanse să aibă rezultate bune la școală.
„Nu putem fi siguri ce anume cauzează ce”, a declarat prof. Kevin McConway, profesor emerit de Statistică Aplicată la Open University, din Marea Britanie. Deși declară studiul colegilor de la Universitatea Oxford drept „o cercetare riguroasă”, precizează că acesta este „observațional”. Altfel spus, rezultatele reprezintă o asociere, nu o relație de tip cauză-efect.
Alăptarea și beneficiile aduse sănătății
Dacă în ceea ce privește rolul avut în determinarea performanțelor școlare există loc de discuții, în alte aspecte sunt mai multe certitudini. Bunăoară, avem dovezi clare care arată că alăptarea vine cu un pachet impresionant de avantaje pentru sănătate. Atât pentru copil, cât și pentru mamă. Și acestea nu sunt nici pe departe mai puțin valoroase.
Protecția împotriva alergiilor
Laptele matern are o capacitate incredibilă de a proteja copiii de boli infecțioase, iar mulți dintre compușii săi au caracteristicile necesare pentru a ajuta la „educarea” sistemului imunitar al bebelușului. Conform unui studiu australian din 2021, alăptarea poate reduce riscul de alergii, cum ar fi eczema, astmul sau alergiile alimentare. Cum anume favorizează alăptarea dezvoltarea sistemului imunitar al bebelușilor? Unii experți sugerează existența unui circuit de feedback – o colaborare biochimică între mamă și copil care reglează fin acest proces complex. Indicii noi în acest sens ne-a oferit o altă cercetare din același an, de data aceasta realizată de cercetători de la Universitatea din Birmingham, Marea Britanie.
Studiul a analizat funcțiile imunitare ale 38 de nou-născuți la termen, toți aduși pe lume prin operație cezariană. Bebelușii au fost împărțiți în funcție de tipul de hrănire – exclusiv alăptați sau hrăniți cu formulă –, prelevându-se probe de sânge și scaun la naștere și din nou după trei săptămâni.
Diferența dintre cele două grupuri în ceea ce privește celulele T reglatoare – un tip de globule albe care ajută la menținerea sub control a răspunsurilor imune – a fost semnificativă. La bebelușii alăptați exclusiv, numărul acestor celule s-a dublat în decurs de trei săptămâni. La cei hrăniți exclusiv cu formulă, în schimb, creșterea a fost mult mai mică. De asemenea, s-a constatat că anumite bacterii intestinale, cunoscute pentru susținerea funcției celulelor T reglatoare, erau mai abundente în intestinul bebelușilor alăptați. Acest fapt sugerează că dezvoltarea lor accelerată ar putea fi responsabilă pentru efectele observate.
Prevenirea obezității
Alăptarea poate reduce și probabilitatea ca un copil să devină sever supraponderal. Un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) din 2017, realizat în 16 țări europene, a constatat că alăptarea reduce riscul de obezitate al copilului cu 25%. Cercetătorii au descoperit că 16,8% dintre copiii care nu au fost niciodată alăptați erau obezi, comparativ cu 13,2% dintre cei alăptați la un moment dat și doar 9,3% dintre cei alăptați timp de șase luni sau mai mult. După ajustarea datelor demografice, s-a observat că acei copii care nu au fost niciodată alăptați aveau un risc cu 22% mai mare de a deveni obezi.
Este posibil ca acest lucru să fie legat de un control mai bun al porțiilor (bebelușul decide cât suge). De asemenea, este vorba și de o introducere mai târzie a alimentelor solide.
Sănătatea mamei, un bonus neprețuit
Majoritatea mamelor știu că alăptarea este benefică pentru sănătatea copilului. Studiile arată însă că o poate proteja și pe a lor.
Potrivit „Cancer Research UK”, alăptarea reduce riscul de a dezvolta cancer mamar. Mai mult, cu cât perioada de alăptare este mai lungă, cu atât riscul deveni mai mic. Nu se știe exact de ce. Se consideră că modificările celulare din sân în timpul alăptării le fac mai rezistente la schimbările care duc la cancer. Un studiu din 2002 care a analizat aproape 50.000 de cazuri de cancer mamar din 30 de țări a constatat că riscul de cancer mamar se reduce cu 4,3% pentru fiecare 12 luni de alăptare. Practic, în timp ce hrănești viața, o și protejezi.
Studiile ulterioare au mai arătat că alăptarea poate reduce și riscul de cancer endometrial și ovarian. Scade și riscul de osteoporoză și boli de inimă. De asemenea, un studiu din 2020, publicat în jurnalul „Science Translational Medicine”, a relevat că alăptarea poate declanșa schimbări metabolice durabile care pot ajuta la protejarea mamelor de diabetul de tip 2. Asta chiar și la mai mulți ani de la înțărcare.
Presiunea de a fi „mamă perfectă” și ce putem face în loc
Așa cum am menționat și mai sus, alăptarea nu este un drum lin pentru toată lumea. Fie că este vorba de durere, de instalarea întârziată a lactației, de dificultăți de atașare a copilului la sân sau de lipsa sprijinului, multe proaspete mămici se simt copleșite, vinovate sau epuizate.
Așa că este important să spunem lucrurile pe nume: nu este vorba despre perfecțiune. Fiecare încercare contează. Fiecare moment în care ai ales ce e mai bine pentru tine și copilul tău este o dovadă de iubire.
De multe ori ceea ce lipsește este tocmai sprijinul real pentru mame. E nevoie de educație, consiliere, încurajare și politici publice care să pună nevoile mamelor în centrul atenției. Hrănirea cu formulă poate fi o decizie dificilă. De multe ori este însă este practică – fie pentru a reduce stresul, fie, în anumite cazuri, din lipsa altor opțiuni.
În loc să judecăm sau să facem comparații, mai constructiv ar fi să oferim susținere și înțelegere. Poate doar așa, fără presiune și prejudecăți, statisticile privind alăptarea vor continua să arate tot mai bine.
La nivel mondial, ratele alăptării exclusive în primele șase luni de viață au crescut cu 10 puncte procentuale în ultimul deceniu. S-a ajuns astfel la 48%. Douăzeci și două de țări din Europa, Africa, Asia și Oceania au documentat creșteri ale alăptării exclusive de peste 10%, începând cu 2017. Sunt vești bune. Sperăm că acest trend se va menține și pragul de 50% va fi depășit cât de curând.
Surse:
https://www.unicef.org/media/150586/file/Global%20breastfeeding%20scorecard%202023.pdf
https://www.unicef.org/documents/global-breastfeeding-scorecard-2023
Foto: shutterstock.com
