Cu bebe în brațe, ai ajuns, în sfârșit, acasă. Ești mamă cu acte în regulă și, totuși, încă ți se pare neverosimil. Mai mult, deși te-ai tot pregătit pentru acest rol și ai așteptat cu multă nerăbdare venirea pe lume a micuțului, acum nu mai ești sigură de nimic și totul pare copleșitor. Nu te îngrijora, nu e nimic în neregulă cu tine. Aproape toate mamele trec prin astfel de stări, chiar și cele care nu sunt la prima experiență, darămite cele aflate la primul copil…
Pentru a mai risipi din nebuloasa care te-a cuprins, îți propunem o scurtă recapitulare a parcursului firesc din următoarele luni în ceea ce privește creșterea și evoluția bebelușului. Știid la ce să te aștepți, îți va fi mai simplu să înțelegi unele schimbări, dar și să identifici eventualele abateri de la normă. Cu aceste notițe în față, puzderia de întrebări se va mai astâmpăra, lăsându-ți orizontul mai limpede și îmbietor.
Repere importante pentru etapele de dezvoltare a bebelușului
Fiecare copil este unic și se dezvoltă în ritmul său. Așadar, poate dobândi noi abilități puțin mai devreme sau ceva mai târziu, fără ca acest lucru să constituie vreun avantaj sau, dimpotrivă, să fie în dezavantajul său, pe termen lung. Cu toate acestea, există niște repere generale – medicii le numesc etape de dezvoltare – , care să ne ghideze în evaluarea celui mic, dar să ne și ajute să-i oferim sprijinul potrivit.
Te invităm să descoperi principalele referințe privind diferitele aspecte care definesc etapele de dezvoltare a bebelușului în primele 6 luni de viață:
- dezvoltarea motorie sau motricitatea;
- dezvoltarea înțelegerii (cognitivă);
- dezvoltarea comunicării și a limbajului;
- dezvoltarea relațiilor (socio-afectivă).
Etape de dezvoltare a bebelușului – de la naștere până la 2 luni
Primele luni de viață ale bebelușului reprezintă o etapă fascinantă și plină de descoperiri, atât pentru cel mic, cât și pentru părinți. În această perioadă, fiecare gest sau reacție a micuțului pui de om devine un prilej de uimire și bucurie pentru familie. Bebe trece prin schimbări semnificative la nivel motric, cognitiv, lingvistic și socio-afectiv, punând bazele dezvoltării sale ulterioare. Să le luăm pe rând.
Motricitatea
În primele săptămâni, bebe are un control redus asupra mișcărilor. Simțurile i se „trezesc” ușor-ușor. Dacă îl atingi în palmă, încearcă să-ți strângă degetul. Dacă există un carusel mobil deasupra pătuțului, se va uita în direcția lui, însă de-abia în jurul vârstei de o lună, va putea urmări cu privirea un obiect care se mișcă. De asemenea, reacționează la sunete, întorcând capul în direcția unor jucării zornăitoare, agitate lângă el.
Pe scurt, motricitatea lui este dezorganizată și mișcările nu sunt voluntare. Vorbim de o etapă a reflexelor, care vor dispărea pe măsură ce creierul său se va maturiza. Iată care sunt acestea:
Reflexul Moro explică de ce tresare când aude zgomote puternice sau când este mișcat brusc. Acesta nu indică o nervozitate excesivă.
Reflexul de supt este bine dezvoltat. Îi permite să se hrănească sau să se calmeze, ducând pumnul la gură.
Un derivat al reflexului de orientare îl face să-și întoarcă imediat capul, dacă îi atingi obrazul sau brațul; acest reflex îl ajută, printre altele, să găsească sânul.
Reflexul de mers automat apare când nou-născutul este ținut de subsuori, în poziție verticală; va face câțiva pași. Medicul îți poate arăta în timpul examinărilor. Desigur, bebe nu își poate susține greutatea. Nu este necesar să stimulezi acest reflex, copilul nu va merge mai devreme din acest motiv.
Cogniția
Cel mic te poate surprinde cu capacitățile sale extraordinare. Este fascinant să observi cum, în fiecare zi, se distrează încercând lucruri noi. Nu este prea mic pentru a se juca. Este capabil să imite gesturi simple, cum ar fi scoaterea limbii sau deschiderea gurii. Apreciază contrastele între alb și negru sau culorile vii.
Limbajul
Chiar de la naștere, plânsul devine principalul său mijloc de comunicare. La început, nu este intenționat, ci mai degrabă un reflex asociat cu stări neplăcute. Vei descoperi, cât de curând, că are diferite tipuri de plâns pentru nevoi distincte, precum oboseala sau foamea.
În primele luni, bebelușul va începe să gângurească. Nu înțelege sensul cuvintelor, dar poate deduce emoții precum bucuria, furia sau tandrețea, din intonații. Reacționează la zgomote puternice și îți recunoaște vocea, bucurându-se să o audă. Comunică deja în felul său!
Latura socio-afectivă
Încă din primele zile de viață, nou-născutul își manifestă preferința pentru fețele umane. Memoria sa se dezvoltă, căutându-ți și analizându-ți fața. El te descoperă. La bebeluși, emoțiile sunt extreme și greu de controlat. Are nevoie de ajutorul părinților pentru a face față acestor stări. Repertoriul emoțiilor variază de la plâns la gângureli.
Activități recomandate în această etapă de dezvoltare
Vorbește-i! Povestește-i o întâmplare sau orice-ți trece prin minte. Nu trebuie să fie vreun discurs elaborat. Când nu te simți inspirată, spune-i ce faci, indiferent că-i schimbi scutecul, te piepteni sau aranjezi prin cameră. Important este să-i vorbești cu blândețe sau să-i cânți vreun cântecel. Nu-ți face griji, dacă nu prea nimerești pe note. Nu te va judeca pentru asta. El îți adoră vocea și-ți va aprecia recitalurile. În cazul în care nu-ți place să cânți, îți poți recita poezii.
De asemenea, imită sunetele pe care le face și așteaptă reacția sa. În acest fel, îl încurajezi să emită sunete, îl ajuți să învețe ritmuri și intonații și îi stârnești dorința de a participa la conversație.
Pronunță-i numele cât mai de des cu putință. În curând, îl va recunoaște. Deplasează-te prin casă chemându-l, iar el își va mișca capul în direcția vocii tale. Nu-ți face probleme că te repeți, acest lucru este esențial pentru învățarea limbajului.
Etape de dezvoltare a bebelușului – de la 2 la 4 luni
Perioada dintre 2 și 4 luni este marcată de progrese vizibile în dezvoltarea bebelușului. Micuțul începe exploreze lumea cu o curiozitate crescândă și să interacționeze mai activ cu cei din jur. Această etapă vine cu noi abilități motorii, descoperiri cognitive și prime interacțiuni emoționale, toate însoțite de o comunicare tot mai nuanțată. Este o perioadă în care joaca, atenția și tandrețea contribuie la dezvoltarea celui mic, oferindu-i încredere și siguranță.
Motricitatea
Copilul începe să-și controleze mai bine mișcările capului și îl ține din ce în ce mai bine. Devine mai activ. Când este așezat pe burtă, se străduiește să-ți ridice capul și reușește să se sprijine pe antebrațe, ridicându-se treptat. Își mișcă picioarele, își explorează mâinile și picioarele. Îi place să fie mângâiat și sărutat, să se joace cu mâinile lui, să-l faci să pedaleze sau să te prefaci că-i „mănânci” burtica. Prinde un zornăitoare și o duce la gură pentru a o „gusta”. Nu e nimic de mirare aici: pentru o perioadă bună de timp, va duce totul la gură. Aceasta este metoda lui de a învăța. Îl vei vedea jucându-se cu limba și saliva, făcând bule.
Congniția
Bebelușul reproduce comportamente plăcute, pe care le-a învățat inițial întâmplător, cum ar fi suptul degetului mare sau ducerea unei jucării la gură.
Limbajul
Copilul produce sunete diferite, în funcție de nevoile sale. Emite vocalele a, e, i, u. Inițial, din întâmplare, iar apoi în mod voit. De pe la 3 luni, începe să articuleze sunete care se formează în spatele cavității orale, așa precum c-g-h, și vocalizează ca să atragă atenţia. Reacționează la vocea persoanelor familiare și la jucăriile sonore. Îți zâmbește ca răspuns la stimulările.
Nu înțelege deicandată cuvintele, dar îi place să-i fredonezi pentru că-ți recunoaște vocea și se simte în siguranță. Acordă atenție melodiei și gesturilor. Dacă plânge, vorbește-i cu tandrețe; e posibil să se calmeze. Își poate concentra atenția pentru a asculta muzică.
Latura socio-afectivă
Primul zâmbet social apare cel mai adesea în timpul celei de-a doua luni. Fiind interesat de fața umană, răspunde la un zâmbet cu un zâmbet. Începând cu vârsta de 2 luni, bebelușul își arată interesul față de alți bebeluși și poate deveni entuziasmat la vederea unui alt copil. De la 3 luni, este din ce în ce mai conștient de prezența altor membri ai familiei.
Activități recomandate în această etapă de dezvoltare
Invită-l într-un tur al casei, comentat. Arătă-i obiectele din jur, numindu-le. Va încerca să le prindă, exersând astfel coordonarea ochi-mână. O altă activitate potrivită și foarte îndrăgită de toți cei implicați este gâdilatul. În timpul băiței sau în timpul jocului, îl poți ajuta să descopere texturi noi. Gâdilă-l cu un șervețel de hârtie, un ursuleț de pluș, un prosop uscat, o pană, cu o șuviță de păr etc.
Etape de dezvoltare a bebelușului – de la 4 la 6 luni
În intervalul cuprins între 4 și 6 luni, bebelușul trece printr-o etapă remarcabilă a dezvoltării sale, caracterizată de o creștere a forței fizice, dar și a capacităților cognitive. Această etapă este perfectă pentru activități care îi stimulează musculatura, coordonarea ochi-mână și curiozitatea naturală.
Motricitatea
La această vârstă, se ține mai bine, deoarece are mai multă forță. Când stă întins pe spate, își ridică fără dificultate capul, își duce picioarele la gură și pedalează. Dacă îl trageți de mâini, se ridică, iar capul îi urmează mișcarea; spatele este drept, dar încă are nevoie de sprijin. Întins pe burtă, se rostogolește pe spate cu plăcere.
Își privește mâinile, le duce la gură, prinde cu ușurință un obiect, îl ține bine, dar îl mai și scapă. Urmărește un obiect cu privirea, dar uneori poate să-i fugă ochii. Vederea sa este foarte bună și distinge detaliile mici.
Congniția
Îi plac obiectele suficient de mari, colorate și suspendate, aflate la îndemâna lui. Se distrează privindu-le, atingându-le și rotindu-le. Înțelege că, dacă agită o jucărie zornăitoare, aceasta va scoate zgomot. De asemenea, înțelege că, dacă gângurește, va atrage atenția adulților mai mult timp. Dacă scapă un obiect, nu-l caută încă.
Limbajul
Își exprimă nevoile prin țipete, plâns și gângurit. Poate avea adevărate vocalize. Pe lângă faptul că-și îmbogățește paleta de sunete emise, acum le folosește ca răspuns la cele pe care le emiți. Râde în hohote, iar uneori țipă pentru a se amuza. Își explorează vocea, încearcă sunete noi, le repetă și încearcă să le imite pe ale tale. Privește persoana care îi vorbește și caută cu privirea sursa zgomotelor. Când gângurește, răspunde-i. În felul acesta, învață că are un efect asupra mediului său și învață alternanța în conversație. Vorbește-i cât poți de des.
Latura socio-afectivă
Acum că bebelușul are perioade de veghe mai lungi și caută mai activ compania altor persoane. Poate plânge pentru că se plictisește și dorește să-l faci să se miște și să gângurească. Poate chiar să întrerupă alăptarea pentru a te privi. Pentru a-i satisface aceasta nevoie în creștere de comunicare, este bine să-l ții mereu pe lângă tine și să-i vorbești. Desigur, atunci când nu doarme. Îl poți lua în brațe ori de câte ori dorești, chiar dacă nu plânge. Interacționează cu el, mângâie-l, plimbă-l, giugiulește-l. Nu-ți face griji că-l răsfeți. Este important să-i arăți afecțiunea, ca el să se simtă iubit. Dragostea ta este fundamentală pentru dezvoltarea lui armonioasă.
La această vârstă, copilul este interesat de oamenii din jurul său. Se întoarce spre sursa zgomotelor. De asemenea, își recunoaște persoanele apropiate. Poți verifica:
- dacă răspunde la zâmbetul pe care i-l oferi;
- dacă se oprește din plâns atunci când îi vorbești;
- dacă se întoarce când îi pronunți numele;
- dacă te urmărește cu privirea, fără să i se încrucișeze constant ochii.
Dacă reacționează puțin și acest lucru te îngrijorează, nu ezita să discuți cu medicul pediatru.
Activități recomandate în această etapă de dezvoltare
Pentru a-l stimula să facă exerciții, care să-i întărească musculatura și să-și îmbunătățească abilitățile motorii, crește-i timpul petrecut pe burtică. Întoarce-l cu fața în jos și lasă-l să se ridice, așa cum poate. Se va ridica pe antebrațe. Așaza în fața lui obiecte interesante și sigure pentru el. Acest lucru îl va încuraja să întindă brațele, să le prindă și să le manipuleze. Nu uita să-l lăuzi pentru eforturile sale.
O altă recomandare ar fi să-i pui la dispoziție jucării cu texturi diferite, care foșnesc sau zornăie. Copilului îi place să pipăie și să agite obiecte care produc zgomot.
Repere speciale pentru bebelușii prematuri
Un copil născut prematur (înainte de săptămâna a 37-a de sarcină) trebuie să recupereze săptămânile de maturizare care i-au lipsit în uter. Această recuperare nu se produce instantaneu după naștere, ci are loc treptat până în jurul vârstei de 2 ani. Pentru orice comparație cu curbele de creștere, etapele de dezvoltare sau alți copii, trebuie luată în calcul vârsta corectată a bebelușului. Altfel, riști să ai așteptări prea mari.
Pentru a corecta vârsta unui bebeluș născut prematur, se ia în considerare data preconizată a nașterii. De exemplu, să zicem că 1 martie este dată probabilă la care ar fi trebuit să se nască. Dacă el vine pe lume pe 1 ianuarie, la 7 luni sau 32 de săptămâni de sarcină, înseamnă că s-a născut cu două luni mai devreme. Pentru a calcula vârsta corectată, trebuie scăzute aceste două luni, ca și cum s-ar fi născut la termen. Astfel, pe 1 aprilie, copilul va avea 3 luni de vârstă reală, dar doar 1 lună de vârstă corectată. Așadar, comparațiile trebuie făcute cu reperele de dezvoltare pentru copiii de 1 lună născuți la termen.
Surse:
https://www.inspq.qc.ca/mieux-vivre/bebe/le-developpement-de-l-enfant/etapes-du-developpement
https://www.webmd.com/parenting/baby/features/stages-of-development
https://raisingchildren.net.au/newborns/development/understanding-development/baby-development
https://www.michigan.gov/mikidsmatter/parents/infant/milestones
Foto: shutterstock.com
