Când vine vorba de copii și mai ales de cei foarte mici, somnul trebuie să fie considerat la fel de important ca alimentația. Nu putem sări pur și simplu peste anumite reprize de somn. La fel cum nu putem să respectăm ora normală de culcare a micuțului. La urma urmei, nu ne-am gândi niciodată să sărim peste o hrănire sau să-i dăm mai puțin lapte decât are nevoie?!
Atunci când un bebeluș doarme, se întâmplă multe lucruri extraordinare. Să le detaliem împreună.
Somnul îl ajută să se facă mare
De la naștere și până la pe la 6 luni, bebelușii câștigă în lungime aproximativ 2,5 cm pe lună, apoi circa 1,25 cm pe lună până la prima lor aniversare. Reprezintă o creștere semnificativă într-o perioadă scurtă! Un factor-cheie pentru ca totul să decurgă conform planului este somnul. Micuții cresc în somn, la propriu.
În faza somnului profund (somnul non-REM), glanda pituitară eliberează hormonul de creștere uman (HGH sau somatotropina). De nivelurile acestui hormon depinde dezvoltarea fizică a copiilor, în speță creșterea masei musculare și a densității osoase. Totodată, acest hormon ajută la repararea și regenerarea țesuturilor. Ca dovadă, un studiu publicat în revista „Sleep Medicine”, realizat pe un grup de 899 de bebeluși din Singapore, a arătat că sugarii care cumulau mai puțin de 12 ore de somn pe zi la vârsta de 3 luni prezentau o probabilitate semnificativ mai mare de a avea o lungime a corpului mai mică decât cei care dormeau mai mult. Asta chiar și după ajustarea pentru eventualii factori de confuzie.
Somnul susține dezvoltarea creierului
Un somn regulat și adecvat le oferă minților în dezvoltare timp să proceseze noi abilități și experiențe. Potrivit unui raport publicat în revista „Nature and Science of Sleep”, somnul influențează memoria și cunoștințele lingvistice ale bebelușilor, atât înainte, cât și după învățare. Pe scurt, odihna adecvată transformă amintirile inițial slabe în amintiri mai stabile, protejându-le de a fi pierdute într-o mare de informații uitate.
De exemplu, cercetările de la Universitatea Stanford au descoperit că bebelușii de 6 și 12 luni care dormeau, în medie 90 – 106 minute, la patru ore după ce învățau o serie de acțiuni legate de păpuși, își aminteau semnificativ mai multe a doua zi decât cei care nu dormeau. Un alt studiu din 2020 publicat în revista „Developmental Science” a relevat că preșcolarii care au dormit după ora de povești și-au amintit mai bine povestea decât cei care nu au dormit. În fapt, somnul diurn vine cu un mare avantaj: „curăță” hipocampul, partea creierului responsabilă pentru învățare și memorie, astfel încât să poată fi umplut din nou cu informații noi după ce se trezesc.
Somnul îi întărește imunitatea
Sistemul imunitar aflat în dezvoltare al unui copil are nevoie de un somn adecvat pentru a „învăța” să funcționeze optim. Studiile de ultimă oră demostrează că somnul susține consolidrea memoriei imunitare. În timpul somnului, sunt eliberate molecule esențiale, precum chemokinele, care ajută la mobilizarea celulelor sistemului imunitar. Au loc o serie de procese care permit celulelor imune să stocheze informații despre agenții patogeni, ce urmează a fi utilizate la întâlnirile viitoare cu microorganismele.
Astfel, atunci când bebe este bolnăvior, sistemului lui imunitar produce automat mai multe chemokine, o mare familie de citokine, proteine cu rol de mediatori, care„ cheamă” celulele imune la locul infecției. Mai mult, ca un bonus incredibil, unele dintre aceste proteine promovează somnul, ceea ce, desigur, ajută la producerea a și mai multor citokine care luptă împotriva infecțiilor. Așadar, atunci când bebelușii și copiii mici (cum, de altfel, și adulții) nu dorm suficient, nivelurile de citokine scad, ceea ce face mult mai dificilă combaterea și recuperarea după boli.
În plus, experții consideră că inflamația produsă în timpul somnului, ca urmare a eliberării crescute de citokine, ar putea afecta performanțele fizice și mentale, dacă ar avea loc în timpul orelor de veghe. Tocmai de aceea organismul a evoluat astfel încât aceste procese să se desfășoare în somn. Totodată, melatonina, un hormon care favorizează somnul și care este produs în timpul nopții, este capabilă să contracareze stresul care poate apărea din cauza inflamației.
Un alt aspect esențial al acestui proces este că se autoreglează. Pe măsură ce perioada de somn se apropie de sfârșit, organismul reduce această inflamație. În acest fel, un somn suficient și de înaltă calitate facilitează echilibrul delicat al funcției imunitare, care este vital atât pentru imunitatea înnăscută, cât și pentru cea adaptivă.
Influența este bidirecțională
În timp ce somnul joacă un rol esențial în funcția imunitară și sistemul imunitar afectează somnul, la rândul său. Astfel, în timpul unei infecții, somnul este diferit. Nu se modifică doar durata lui, ci și structura, în sensul că se schimbă timpii petrecuți în anumite faze. Mai exact, răspunsul imunitar induce o creștere a intervalelor de somn non-REM. Și aceasta pentru că somnul profund implică o încetinire mai mare a proceselor biologice, permițând sistemului imunitar să utilizeze mai multă energie pentru a lupta împotriva infecțiilor.
Unii experți cred chiar că aceste schimbări ale somnului sunt concepute pentru a facilita febra, despre care știm că este un răspuns imunitar important. Temperatura mai ridicată a corpului poate declanșa noi valuri de apărare imunitară și, de asemenea, face corpul mai ostil multor agenți patogeni.
Conform acestui punct de vedere, somnul profund crește atunci când ne luptăm cu o infecție, deoarece este momentul în care metabolismul nostru este cel mai scăzut, eliberând energia necesară pentru a reacționa la febră. În plus, în timpul somnului REM, corpul nu poate tremura, din cauza atoniei musculare. Or, frisoanele sunt și ele importante, întrucât ajută la reglarea termparaturii corpului. Drept urmare, în cazul unei infecții active, somnul REM este practic abolit. Fragmentarea somnului REM în timpul febrei a condus la așa-zisele „vise febrile” sau coșmaruri din timpul febrei.
În timp ce cercetătorii continuă să studieze relațiile dintre somn și sistemul imunitar, aceste efecte demonstrează cât de strâns interconectate sunt și cum sistemul imunitar poate valorifica somnul pentru a-și îmbunătăți capacitatea de a lupta împotriva infecțiilor.
Somnul favorizează menținerea echilibrului emoțional
Cel mai probabil nu este o surpriză pentru niciun părinte faptul că micuții sunt mai nemulțumiți, iritabili și predispuși la crize de plâns atunci când nu dorm destul. Acest lucru se întâmplă deoarece somnul adecvat ajută întregul creier – inclusiv părțile care controlează emoțiile – să funcționeze corect!
Cel mai bun mod de a ilustra acest lucru este să ne uităm la ce se întâmplă atunci când copiii nu dorm suficient. Oamenii de știință au stabilit că, prin comparație cu copiii de vârstă școlară care au dormit cele 9-12 ore pe noapte recomandate, cei care dormeau mai puțin de 8 ore au prezentat diferențe semnificative în anumite regiuni ale creierului responsabile nu doar de memorie și inteligență, dar și de starea de spirit. Observațiile au fost detaliate în cadrul unui studiu publicat, în 2022, în revista „Lancet Child & Adolescent Health”. Grav este că aceste diferențe au fost corelate cu mai multe probleme de sănătate mintală, incluzând aici depresia, anxietata și comportamentele impulsive.
În completarea celor de mai sus vin și constatările unui alt studiu apărut în revista „Academic Pediatrics”. Potrivit acestora, copiii care nu dorm suficient în copilăria mică (1-3 ani, zisă și perioadă antepreșcolară), dar și în perioada preșcolară (3 – 6, 7 ani) au un risc mai mare de a avea un control emoțional slab, relații dificile cu colegii și probleme de atenție la vâsta de 7 ani.
Deși studiul nu a găsit nicio legătură între deficiențele de somn din primele luni de viață și problemele neuro-comportamentale ulterioare, cercetătorii notează că somnul din perioada de sugar prezice adesea somnul din etapele următoare. Ca atare, părinții sunt îndemnați să le creeze copiilor obiceiuri bune de somn încă din fragedă pruncie, pentru a-i ajuta să doarmă suficient de la vârsta cea mai mică posibilă.
Somnul promovează dezvoltarea motorie
Pentru bebeluși, somnul este o perioadă destul de activă. Toate acele mişcări bruște, tremurături şi spasme pot crea îngrijorare în rândul părinților. Totuși, cercetătorii ne asigură că mișcările bebelușilor în timpul somnului sunt legate de dezvoltarea senzorială și motorie.
Practic, mișcările care au loc în timp ce micuții dormn activează circuite neuronale în creierul lor aflat în dezvoltare, învățându-i despre membrele lor și ce pot face cu ele. De altfel, oamenii de știință au stabilit că, între 3 și 7 luni, bebelușii produc în timp ce dorm o mulțime de fusuri de somn. Vorbim de un tipar specific de unde cerebrale ritmice și rapide, la nivelul regiunilor din creier unde sunt procesate informațiile senzoriale și motorii.
Dorm suficient copiii?
Din păcate, nu. Cercetările arată că aproximativ 35% dintre copiii cu vârste între 4 luni și 2 ani nu beneficiază de un somn adecvat. În mod regretabil, acest procent pare să crească pe măsură ce copiii cresc.
Conform unui raport din 2020 al Universității Brown, din SUA, aproximativ jumătate dintre copiii cu vârsta de 6 ani și peste nu dorm cât ar trebui. Îngrijorător este că somnul insuficient se corelează cu deficiențe la anumite capitole de dezvoltare, care definesc „florescența” copilăriei și anume manifestarea curiozității față de lucruri noi, interesul pentru teme, păstrarea calmului în fața provocărilor și finalizarea sarcinilor începute.
De cât somn au nevoie micuții?
Din păcate, nu. Cercetările arată că aproximativ 35% dintre copiii cu vârste între 4 luni și 2 ani nu beneficiază de un somn adecvat. În mod regretabil, acest procent pare să crească pe măsură ce copiii cresc.
Necesarul de somn la 0 – 2 luni: 14 – 18 ore
Somn de zi: 6 – 8 ore
Somn de noapte: 8 – 10 ore*
Necesarul de somn la 2 – 4 luni: 12 – 16 ore
Somn de zi: 4 – 6 ore
Somn de noapte: 8 – 10 ore
Necesarul de somn la 4 – 12 luni: 12 – 16 ore*
Somn de zi: 3 – 5 ore
Somn de noapte: 9 – 11 ore**
*Bebelușii alăptați se trezesc, în medie, la fiecare 2 – 3 ore. Cei hrăniți cu formulă se trezesc, de regulă, la fiecare 3 – 4 ore.
**Circa 62% dintre bebelușii de 6 luni pot dormi în reprize de 6 ore pe noapte. Aproximativ 43% dintre ei dorm în reprize de 8 ore.
Necesarul de somn la 1 – 2 ani: 11 – 14 ore
Somn de zi: 2 – 3 ore
Somn de noapte: 9 – 12 ore
Necesarul de somn la 3 – 5 ani: 10 – 13 ore
Somn de zi: 0 – 1 oră
Somn de noapte: 10 – 13 ore
Necesarul de somn la 6 – 12 ani: 9 – 12 ore
Somn de zi: 0*
Somn de noapte: 9 – 12 ore
* În cazul copiilor cu vârste mai mari de 6 ani, e indicat să „bifeze” toate orele de somn în timpul nopții.
De reținut!
Deși fiecare copil este unic și poate avea nevoi ușor diferite, este important să încerci să te apropii cât mai mult de orele ideale de somn pentru vârsta copilului tău. Respectarea unui program de somn adaptat vârstei lui poate contribui la o dezvoltare sănătoasă pe termen lung. Ajustarea acestui program în funcție de nevoile individuale ale copilului, dar menținându-se cât mai aproape de recomandările de somn pentru fiecare vârstă, va sprijini starea generală de bine și va contribui la formarea unor obiceiuri sănătoase pe termen lung.
Dacă obiceiurile de somn nu sunt respectate din primii ani de viață, este foarte probabil să apară tulburări legate de somn mai târziu, care să impieteze dezvoltarea ulterioară a copilului.
Surse:
https://www.sleepfoundation.org/physical-health/how-sleep-affects-immunity
https://www.happiestbaby.com/blogs/baby/importance-of-sleep
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1155/2015/678164
https://www.stanfordchildrens.org/en/topic/default?id=infant-sleep-90-P02237
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5440010
https://www.chop.edu/news/health-tip/why-sleep-schedules-matter-during-challenging-times
Foto: shutterstock.com
