Alergia la arahide este cea mai frecventă alergie alimentară în rândul copiilor. De obicei, aceasta durează toată viața: doar aproximativ 20% dintre cei care o dezvoltă reușesc să scape de ea în timp.
Atunci când o persoană cu alergie la arahide este expusă la alimente care conțin acest ingredient, proteinele prezente în arahide se leagă de anticorpii IgE specifici produși de sistemul său imunitar. Ca atare, expunerea ulterioară la aceste proteine, de principiu, prin ingestie orală, declanșează apărarea imunitară, ducând la simptome de reacție alergică. Acestea pot fi ușoare sau foarte grave. De altfel, alergia la arahide este cea mai importantă cauză de anafilaxie legată de alimente, ce poate duce la umflarea căilor respiratorii sau la o scădere severă a tensiunii arteriale.
Alergia la arahide, diferită de cea la nuci
Chiar dacă multă lume le confundă, alergia la arahide este cu totul altceva față de alergia la nuci. Aceasta deoarece, din punct de vedere botanic, arahidele nu sunt „nuci”, chiar dacă prin aspectul și gustul lor se aseamănă cu fructele oleaginoase. Spre deosebire de nuci, care cresc în copaci (migdale, caju, fistic, nuci, nuci pecan etc.), arahidele cresc în pământ și aparțin unei cu totul alte familii de plante – Fabaceae. Cu alte cuvinte, sunt leguminoase, la fel ca fasolea, mazărea, năutul sau lintea.
În ciuda acestei înrudiri, alergia la arahide nu implică neapărat un risc mai mare de dezvoltare a reacțiilor alergice la alte leguminoase. Există totuși o asociere în acest sens. Este vorba despre alergia la lupin, o leguminoasă frecvent utilizată în dieta vegană, care este mai des întâlnită la pacienții cu alergie la arahide. În schimb, în mod paradoxal, aproximativ 40% dintre copiii cu alergii la nuci se confruntă și cu alergia la arahide.
Tot mai multe cazuri. De ce?
De-a lungul anilor, au existat multe păreri contradictorii în ceea ce privește momentul potrivit pentru introducerea produselor cu arahide în alimentația copiilor. Arahidele sunt considerate a fi unul dintre cele opt tipuri de alimente cu cel mai mare potențial alergen, alături de lapte, ouă, nuci, grâu, soia, pește și crustacee.
Tocmai de aceea, în trecut, părinții erau sfătuiți să nu le dea sub nicio formă bebelușilor nimic ce ar putea conține arahide. Ba mai mult, era recomandat să fie evitată oferirea oricărui tip de nuci, aici incluzând și arahidele, până la vârsta de 3 ani. Ei bine, această practică a avut un efect contrar așteptărilor. În loc să reducă incidența, a dus la creșterea numărului de cazuri. Datele colectate arată că, între 1997 și 2008, acestea s-au triplat!
Acest lucru a creat și mai multă confuzie. Atât în rândul părinților, cât și al specialiștilor, care au căutat să înțeleagă și să combată fenomenul.
Cum poate fi evitată alergia la arahide
Descoperind că strategia nu a dat roadele scontate, începând cu 2008, Academia Americană de Pediatrie (AAP) a încetat să mai recomande amânarea introducerii arahidelor până la vârsta de 3 ani.
Aproximativ un deceniu mai târziu, în 2019, AAP și-a actualizat ghidul, precizând că întârzierea introducerii alimentelor alergene nu previne boala și că „acum există dovezi care arată că introducerea timpurie a arahidelor în alimentație poate preveni alergia la arahide”.
Ce s-a întâmplat, de fapt?
În 2015, au fost făcute publice concluziile unui studiu fundamental pentru noile abordări privind prevenția alergiilor alimentare. Acesta se numește Learning Early About Peanut Allergy (LEAP), care se traduce prin „Învățarea timpurie despre alergia la arahide”, și a fost realizat de Immune Tolerance Network (ITN) – o rețea colaborativă pentru cercetarea clinică axată pe dezvoltarea de abordări terapeutice pentru astm și alergie – , cu finanțarea Institutului Național de Alergii și Boli Infecțioase (NIAID), parte a Institutul Național de Sănătate (NIH), din SUA. Este vorba de primul studiu randomizat de prevenire a alergiilor alimentare într-o cohortă mare de sugari.
Concret, acesta a implicat peste 600 de copii cu vârste cuprinse între 4 și 11 luni, cu risc ridicat de alergie la arahide. Aceștia au fost împărțiți aleatoriu în două grupe, astfel încât unii au consumat, iar alții nu s-au atins de arahide până la vârsta de 5 ani.
Studiul a fost conceput pe baza observațiilor conform cărora copiii israelieni au rate mai scăzute de alergie la arahide, în comparație cu copiii evrei cu ascendență similară care locuiesc în Regatul Unit. Spre deosebire de cei din Regatul Unit, copiii israelieni încep să consume alimente care conțin arahide încă din primii ani de viață. Prin acest studiu, cercetătorii și-au propus să testeze ipoteza că ratele foarte scăzute de alergie la arahide la copiii israelieni sunt determinate de nivelurile ridicate de consum de arahide, din fragedă copilărie.
Rezultate elocvente
Dintre copiii care au evitat arahidele, 17% au dezvoltat alergie la acestea până la vârsta de 5 ani. În schimb, în grupa celor care au mâncat gustări cu arahide, s-au înregistrat semnificativ mai puține cazuri. În mod remarcabil, doar 3% dintre aceștia au dezvoltat alergia la arahide până la vârsta de 5 ani. Vorbim de o reducere a incidenței cu 81%! Așadar, la sugarii cu risc ridicat, consumul susținut de produse cu arahide, începând cu primele 11 luni de viață, a fost foarte eficient în preveni alergia la arahide.
Rezultatele acestui studiu au fost prezentate la reuniunea anuală a Academiei Americane de Alergie, Astm și Imunologie, marcând un punct de cotitură în ceea ce privește strategiile de combatere a alergiilor alimentare.
Alte două studii relevante
Ulterior, copiii care au participat la studiul LEAP au fost înrolați în LEAP-On, o continuare a investigațiilor. În cadrul acestui nou studiu, copiii au fost sfătuiți să evite consumul de produse din arahide între vârstele 5 și 6 ani. Cercetătorii au descoperit cu această ocazie că aproape toți copiii din grupul original care consumaseră arahide au rămas protejați împotriva alergiei la arahide la vârsta de 6 ani.
Din dorința de duce observațiile mai departe, cercetătorii LEAP au conceput studiul LEAP-Trio. Acesta a avut scopul de a testa dacă protecția obținută prin consumul timpuriu de arahide ar dura până în adolescență, în condițiile în care copiii ar putea alege să consume produse din arahide în orice cantitate și frecvență doresc. Trebuie subliniat faptul că în această fază a cercetărilor au participat doar subiecții care nu dezvoltaseră alergie. Copiii care erau alergici la arahide la vârsta de 6 ani au fost sfătuiți să continue să le evite.
Concret, echipa de cercetare a înscris 508 dintre cei 640 de participanți inițiali din trialul LEAP – aproape 80% – în studiul LEAP-Trio. Copiii aveau vârsta medie de 13 ani la momentul înrolării. Dintre aceștia, 255 fuseseră în grupul de consum de arahide, iar 253 în grupul de evitare a arahidelor.
Constatări importante
Cercetătorii au descoperit că 15,4% dintre participanții care au evitat arahidele până la vârsta de 5 ani și 4,4% dintre cei din grupul care au consumat arahide din copilărie aveau alergie la arahide la vârsta de 12 ani sau mai mult. Practic, a fost demonstrat faptul că un consum regulat și timpuriu de arahide asigură protecție pe termen lung împotriva riscului de alergie. Conform rezultatelor, această strategie a redus riscul de alergie în adolescență cu 71%, comparativ cu evitarea timpurie a arahidelor.
Autorii studiului subliniază că, după vârsta de 6 ani, frecvența și cantitatea de arahide consumate au variat mult în ambele grupuri și au inclus perioade în care copiii nu au mâncat produse din arahide. Altfel spus, acest lucru a demonstrat că efectul protector al consumului timpuriu de arahide a durat fără a fi necesară o expunere constantă la acest aliment pe tot parcursul copilăriei și adolescenței timpurii.
„Alergia la arahide se dezvoltă foarte devreme la majoritatea copiilor, între 6 și 12 luni de viață. Dacă dorim să o prevenim, acest lucru trebuie făcut înainte ca boala să se dezvolte. (…) Acest fenomen biologic se bazează pe un principiu imunologic cunoscut sub numele de inducția toleranței orale. Știm de multe decenii că șoarecii tineri sau alte animale experimentale care sunt hrănite cu alimente precum ouă, lapte sau arahide nu pot dezvolta aceste alergii mai târziu”, a explicat dr. Gideon Lack, profesor de alergologie pediatrică la King’s College din Londra, cel care a coordonat echipa de cercetare.
Liniile directoare pentru introducerea arahidelor
Pe baza noilor descoperiri, Academia Americană de Alergie, Astm și Imunologie, în consens cu Colegiul American de Alergie, Astm și Imunologie și Societatea Canadiană de Alergie și Imunologie Clinică, recomandă în prezent ca introducerea produselor cu arahide – în speță unt foarte fin de arahide – să aibă loc în jurul vârstei de 6 luni, însă nu mai devreme de 4 luni. Conform recomandărilor, odată cu introducerea alimentelor complementare, sugarii ar trebui să fie hrăniți cu o dietă diversificată, deoarece aceasta poate contribui la prevenirea alergiilor alimentare.
Ce trebuie să rețină părinții
Chiar dacă studiile oferă dovezi concludente că prevenirea pe termen lung a alergiei este posibilă prin consumul timpuriu al alergenilor, poate fi înfricoșător să dai unui bebeluș unt de arahide. Tocmai de aceea, înainte de a fi luată vreo decizie în acest sens, este indicat să existe o discuție prealabilă cu medicul pediatru.
Surse:
https://www.foodallergy.org/living-food-allergies/food-allergy-essentials/common-allergens/peanut
https://www.foodallergy.org/resources/peanut-early-introduction-guidelines
https://edition.cnn.com/2024/05/28/health/peanut-allergy-infants-adolescents-wellness/index.html
https://www.parents.com/introducing-peanut-in-infancy-could-prevent-allergies-8659272
https://evidence.nejm.org/doi/abs/10.1056/EVIDoa2300311
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/33250376
Foto: shutterstock.com
