Faptul că nu mai ai copilul legat de tine prin cordonul ombilical – la propriu! – nu înseamnă că ai undă verde pentru vicii. Cu atât mai mult dacă ai ales să-ți hrănești puiul la sân. În alăptare, restricțiile și precauțiile nu se încheie odată ce bebe se naște!
Pentru a-i asigura copilului cele mai bune premise pentru o creștere și dezvoltare armonioase, este esențial să continui să ai maximă grijă de sănătatea ta și să respecți îndeaproape regulile unui stil de viață sănătos.
Alăptarea și consumul de alcool
Deși există fel de fel de păreri și justificări, nici după naștere n-ar trebui să pui gura pe băuturi alcoolice. Alcoolul nu traversează doar placenta, el este destul de pervers încât să ajungă și în secreția lactată. Și nu a fost definită o cantitate sigură de alcool în timpul alăptării. Cu alte cuvinte, în alăptare, cel mai sigur este să nu consumi deloc alcool.
Expunerea regulată și la prea mult alcool poate afecta creșterea, dezvoltarea și somnul unui bebeluș. Copilul poate părea somnoros și slăbit și poate avea o creștere nesănătoasă în greutate. De asemenea, alcoolul poate afecta capacitatea de a îngriji în siguranță un copil. Totodată, în timp, consumul frecvent de alcool ar putea determina organismul să producă mai puțin lapte matern.
Gestionarea ocaziilor speciale
Hrănirea la sân a copilului este recomandată în primele șase luni, iar apoi ca parte a unei diete sănătoase până la doi ani. Este o perioadă destul de lungă, în care, cel mai probabil, vor apărea momente în care îți vei dor să ciocnești un pahar. Nimic de condamnat sau blamat. Important este să o faci asumat și să planifici lucrurile în așa fel încât să eviți riscurile ca bebe să fie expus la alcool.
De principiu, consumul ocazional al unei doze standard de alcool, cu cel puțin două ore înainte de alăptare, nu ar trebui să fie te dăunător pentru copil. În general, o doză standard conține aproximativ 10 – 12 g de alcool pur. Această cantitate se regăsește în:
- 280 – 330 ml de bere
- 150 – 180 ml de șampanie
- 30 – 40 ml de whisky sau altă băutură spirtoasă tare
- 60 – 80 ml de lichior
- 100 – 120 ml de vin roșu
De ce două ore?
Pentru că acesta este intervalul aproximativ în care ficatul poate, de regulă, să proceseze cele 10 g de alcool. Desigur, datele problemei se chimbă, în cazul unor cantități mai mari. De aceea e indicat să-ți faci un stoc de lapte matern înainte de o activitate socială. Pentru un plus de siguranță, se va putea sări astfel peste prima alăptare de după eveniment, copilul urmând să fie hrănit cu laptele muls.
Pomparea laptelui matern și aruncarea acestuia la scurt timp după ce ai băut nu va ajuta organismul să scape mai repede de alcool. Poate, în schimb, să ajute la reducerea disconfortului cauzat de pauzele prea lungi între alăptări. Revenind la alcool, trebuie să știi că nivelul acestuia din laptele matern scăde odată cu scăderea nivelului lui din sânge. Câtă vreme va fi în sânge, va ajunge și în secreția lactată.
Nu fuma!
Ai putea crede că-ți protejezi copilul dacă nu fumezi în apropierea lui sau dacă ai deschis fereastra ori ai pornit un purificator de aer. Ei bine, nu e nici pe departe așa! Aerisirea rezolvă partea stridentă a problemei – mirosul de tutun, nu însă și substanțele toxice degajate de fumul de țigară. Acestea rămân o perioadă îndelungată în pături, covoare, mobilă, jucării și chiar în pereții locuinței. Ca să nu vorbim de hainele și părul tău cu care bebe intră în contact direct, dar și de laptele matern, în care, din păcate, ajung în cantități deloc de neglijat.
Cum afectează fumatul laptele matern
Alăptarea este unul dintre cele mai bune lucruri pe care le poți face pentru copilul tău. Laptele matern nu-i furnizează doar substanțe nutritive esențiale, ci și antioxidanți, enzime digestive și anticorpi protectori. În plus, alăptarea le oferă micuților confort emoțional, ajutându-i să se liniștească și să adoarmă.
Este știut faptul că bebelușii alăptați au o imunitate mai puternică și se confruntă cu mai puține episoade de răceală, bronșită și pneumonie, infecții ale urechii și probleme respiratorii cronice, cum ar fi astmul sau alergiile. Ei prezintă riscuri mai mici de a dezvolta probleme digestive precum diareea, constipația și refluxul gastroesofagian. De asemenea, în cazul lor se înregistrează rate mai mici ale sindromului morții subite a sugarului (SIDS).
Mai mult, există dovezi conform cărora nicotina alterează compoziția laptelui matern și poate chiar diminua cantitatea pe care o poate produce organismul tău. Și asta pentru că reduce sinteza de prolactină, substanță responsabilă pentru producerea laptelui. Astfel, fiind mai predispuse să aibă o cantitate mai mică de lapte, mamele fumătoare tind să-și înțarce bebelușii mai devreme decât cele care nu fumează. În cele din urmă, copiii alăptați ale căror mame fumează mai mult de cinci țigări pe zi prezintă comportamente (de exemplu, colici, agitație și plâns) care pot favoriza înțărcarea timpurie.
Deoarece fumatul este asociat cu tulburări de somn la adolescenți și adulți, cercetătorii au decis să analizeze tiparele de somn ale copiilor alăptați de mame fumătoare. Ei au constatat că bebelușii mamelor care fumează chiar înainte de alăptare au timpi de somn mai scurți și o arhitectură a somnului modificată.
Ce poți face dacă ești fumătoare
Medicii sunt de acord că cel mai bun mod de a-ți proteja copilul de efectele nicotinei este să renunți la fumat. Cu toate acestea, faptul că fumezi nu trebuie să trebuie să te descurajeze să încetați să alăptezi. Laptele matern este în continuare cel mai bun, iar alăptarea depășește, de obicei, riscurile expunerii la nicotină. Dacă fumezi, ia în considerare următoarele măsuri pentru a scădea riscurile la care este expus copilul:
- nu fuma în preajma copilului;
- fumează doar afară;
- nu fuma în mașina în care este transportat cel mic;
- schimbă-ți hainele și spălă-te bine pe mâini și pe față după ce ai fumat;
- nu dormi în același pat cu bebelușul, deoarece poate crește riscurile de SIDS.
Atenție la consumul de cofeină
Se știe că o cantitate mică de cofeină poate ajunge la copil prin laptele matern. Cu toate că nu există date foarte clare privind efectele negative ale acesteia asupra sugarului, specialiștii recomandă limitarea consumului la 300 mg de cofeină pe zi sau mai puțin de atât.
Ca să înțelegi mai bine cât înseamnă asta, trebuie să știi că poți obține o doză de circa 95 mg de cofeină dintr-o cană medie de cafea. Trebuie să ai în vedere însă că această cantitate variază semnificativ de la un tip de băutură la altul, începând de la aproape zero la peste 500 mg.
Ce factori influențează conținutul de cofeină?
Conținutul de cofeină al cafelei depinde de mai mulți factori, cum ar fi:
Tipul de boabe de cafea
Există multe varietăți de boabe de cafea disponibile, care pot conține în mod natural cantități diferite de cofeină.
Gradul de prăjire
Boabele de cafea mai puțin prăjite (mai deschise la culoare) au mai multă cofeină decât cele mai prăjite (mai închise la culoare), asta deși cafeaua prăjită mai tare are o aromă mai intensă.
Tipul de cafea
Conținutul de cofeină poate varia considerabil între cafeaua preparată la filtru, espresso, cafea instant și cafea decofeinizată. Astfel, o cafea la filtru (250 ml) conține aproximativ 70-140 mg de cofeină, cu o medie de 95 mg; o cafea espresso (30-50 ml) conține circa 63 mg de cofeină; o cană de cafea instant conține undeva între 30 și 90 mg de cofeină; o cană de cafea decofeinizată poate conține 0-7 mg de cofeină, cu o medie de 3 mg.
Mărimea porției
Când vine vorba de cantitate, „o cafea” poate să însemne orice e cuprins între 30 și 700 ml, ceea ce afectează în mare măsură conținutul total de cofeină.
Reține!
Nivelurile de cofeină din laptele matern ating vârful la 1-2 ore după consumul de cafea. Dacă ai alăptat după ce ai băut o cafea, îți poți monitoriza copilul pentru a vedea dacă acesta resimte vreun efect al cofeinei.
Cafeaua nu este singura sursă de cofeină. Există și alte bături și alimente bogate în cofeină, așa ca:
- băuturile energizante
- ceaiul negru, verde și alb
- băuturile de tip cola
- ciocolata și produsele pe bază de cacao
Cât despre cafeaua decofeinizată, într-adevăr aceasta este o opțiune sigură în ceea ce privește conținutul de cofeină. Cu toate acestea, ea rămâne în continuare foarte acidă și, prin urmare, poate afecta cantitatea de fier din laptele matern.
Surse:
https://www.cdc.gov/breastfeeding-special-circumstances/hcp/vaccine-medication-drugs/alcohol.html
https://www.webmd.com/baby/is-caffeine-safe-while-breastfeeding
https://womensmentalhealth.org/posts/smoking-while-breastfeeding-what-are-the-risks/
